foto lucrari – 4 – EXPOZITIA “ART DECO” – Cotroceni – mai 2011

EXPOZITIILE ORGANIZATE DE GALERIA DE ARTA ELITE PROF ART POT FI ADMIRATE SI PE NOUL SITE AL GALERIEI:http://galeriaeliteprofart.com/

EXPOZITIA “ART DECO”

 

Data de 5 mai 2011 a fost marcata de vernisajul expozitiei de arta decorativa si tapiserie “Art Deco”.

Prin organizarea acestei expozitii, Galeria de Arta Elite Prof Art s-a aventurat in descoperirea si prezentarea unei laturi deosebite a artelor plastice.

Istoria “tapiseriei” este pe cat de veche, pe atat de interesanta.

          Manufacturile Gobelins: Patru secole de creatie. Tapiseriile regale (1600-1800).

In Franta secolelor XVII – XVIII, tapiseriile Gobelins realizate in atelierele de la Paris, executate la comanda regelui nu serveau doar pentru a impodobi resedintele regale si nu mai indeplineau rolul initial, de a „izola” termic. Acestea erau create pentru a decora somptuoasele reşedinţe ale regilor Franţei, precum Henric al IV-lea, Ludovic al XIII-lea, Ludovic al XIV-lea, Ludovic al XV-lea sau Ludovic al XVI-lea. . Tapiseriile au fost realizate exclusiv din lână şi mătase la care se adăugau  fire de aur şi de argint, într-o tehnică păstrată până în zilele noastre. Exponatele aflate in present in muzeele de arta ale lumii,  fac parte din serii celebre inspirate de subiecte mitologice, religioase şi istorice. Fiecare dintre aceste suite a fost ţesută în numeroase exemplare, fapt care a favorizat răspândirea lor atât în Franţa, cât şi în străinătate, sub forma cadourilor diplomatice. Tapiseriile erau expuse cu ocazia diferitelor sarbatori, procesiuni si in exterior, pe peretii cladirilor publice sau  palatelor, devenind instrumente de etalare a puterii si a statutului regelui. Bucurestiul a beneficiat recent de piese de tapiserie de o valoare inestimabila, aduse din Franta. Printre piesele aduse la Bucureşti se numără: Colosul din Rodos, din seria Istoria Artemisei, începută în 1670 pentru Henric al IV-lea, Fiica lui Iefta, din seria Istoria Vechiului Testament, comandată de Ludovic al XIII-lea lui Simon Vouet, prim pictor al curţii, suitele Elementele, Anotimpurile, Istoria lui Alexandru, Istoria regelui sau Reşedinţele regale, toate executate pe vremea Regelui Soare. Toate aceste tapiserii au fost realizate in faimoasele Nanufacturi Gobelins din Paris.

          Moștenirea tapiseriilor franceze din secolul al XIX-lea – Casa Braquenié – se pastreaza pana in prezent.

Dacă Braquenié s-ar opri acum din desenat noi modele pentru colecțiile de tapiserii, tapete și broderii, tiparele vechi, nefolosite ar ajunge pentru cel puțin încă un secol. Casa a fost înființată în 1824 și doar în 10 ani ajungea furnizor de mătăsuri fine pentru rege, iar mai târziu, unul dintre decoratorii ducilor, marchizilor și al celebrităților franceze în general. Măcar un singur bun produs de Braquenié trebuia să ajungă în interiorul castelelor monarhiei și nobilililor: un covor pentru palatul din Luxemburg, un altul pentru Notre Dame, un cadou pentru interioarele papale din Vatican.

Expozitia organizata de Galeria de Arta Elite Prof Art are darul de a imbina tapiseria cu arta decorativa.

Importanţa artei decorative este, în acelaşi timp, de ordin artistic, cultural şi economic. Vom numi mai întâi pe cea artistică, pentru că, în oarecare măsură, este de la sine înţeleasă şi pentru că întreaga mişcare de artă decorativă s-a rezumat la ea, aproape până în zilele noastre. Importanţa culturală a artei decorative nu este încă atât de evident – forţele active abia încep să acţioneze în acest sens. Iar în ceea ce priveşte importanţa economică, aceasta este aproape în exclusivitate de domeniul viitorului.

Pentru a aprecia, aşadar,  just cerinţele epocii, este întâi necesar să apreciezi just cerinţele individuale ale fiecărui obiect. Şi, astfel, conţinutul principal al artei decorative moderne 1-a constituit mai întâi clarificarea scopului, pentru fiecare obiect în parte, şi apoi, din scop, dezvoltarea formei, în mod logic. De îndată ce sensul a fost deviat de la imitaţia exterioară a artei vechi, de îndată ce a fost înţeleasă realitatea, s-au mai alăturat şi alte cerinţe necesare. Fiecare material impune, pentru prelucrare, condiţiile sale specifice. Piatra necesită alte dimensiuni şi alte forme decât lemnul, lemnul, altele faţă de metal, iar, dintre metale, fierul forjat altele decât argintul. Configuraţiei în funcţie de scop i s-a adăugat, aşadar, configuraţia în funcţie de caracterul materialului şi, luând în considerare materialul, s-a luat concomitent în considerare modalitatea de construcţie corespunzătoare materialului. Scopul, materialul şi potrivirea reprezintă singurele directive pe care le urmează specialistul în arta decorativă modernă.

Desigur, nu se ajunge întotdeauna la un asemenea rezultat, încât forma obiectului nou creat să fie determinată în întregime de luarea în considerare a acestor trei principii de configuraţie. Pentru că, între raţiune şi mâna modelatorului intervine sentimentul uman. Şi apare mai ales în operele care vor să placă. Inginerul ar putea exclude sentimentul, cu toate că şi acest lucru este îndoielnic. In orice caz, ar fi total absurd să ceri de la un creator de artă să-şi reprime sentimentul şi, ca urmare, fantezia, pentru a dezvolta  forma într-o succesiune logico-matematică.

Influenţa sentimentului este prezentă şi în arta decorativă modernă într-o mare măsură, poate chiar în mai mare măsură decât în arta decorativă veche. Dar există totuşi diferenţă între cazul în care apariţia sentimentului se lasă călăuzită de strădania de a atinge aspectul exterior al operelor de artă vechi şi cel în care sentimentul se manifestă independent de reminiscenţele istorice. Oricum, prin urmărirea principiilor de fier ale configuraţiei în funcţie de scop, material şi potrivire, se constituie un bastion, care ne fereşte de căderea în sentimentalism istoric şi, astfel, într-un caracter neobiectiv. Forma realizată în funcţie de reminiscenţe istorice a dus, aproape obligatoriu, la încălcarea acestor trei principii. Acest lucru e demonstrat de arta decorativă a epocii imitaţiei de stiluri, în special cea din  a doua jumătate a secolului al XX-lea.

Continuand opera inaintasilor, artistii romani prezenti in saloanele Galeriei de Arta Elite Prof Art au prezentat lucrari de o mare valoare artistica. Realizate prin tehnici diferite, lucrarile au avut darul de a aduce putina lumina si frumusete in inimile si sufletele iubitorilor de arta si nu numai.Mergand in continuare pe linia promovarii si sustinerii artei in peisajul contemporan, Galeria Elite Prof Art a avut ca invitati artisti de o mare sensibilitate artistica.expozitiei de arta decorative intitulata Art Deco, la care au participat cu lucrari de tapiserie, ceramica, sticla, vitralii si metal artisti precum: Gheorghe Gogescu, Lucian Butucariu, Vintila si Viorela Mihaescu, Cozma Dumitru, George Maftei, Ovidiu Ionescu, Maria Negreanu si altii.

Lucrarile acestor artisti nu sunt cu nimic mai prejos decat operele inaintasilor, astistii contemporani fiind cei care tin mereu aprinsa flacara artei decorative si a tapiseriei, pentru generatiile actuale precum si pentru cele care vor veni.

Prezentand aceste lucrari, Galeria de Arta Elite Prof Art incearca sa-si faca cu modestie datoria fata de acest gen al artei, permitand artistilor sa isi prezinte lucrarile in fata criticilor de arta, a colectionarilor, a publicului larg.

 

Adrian Pandelescu

Director

Galeria de Arta Elite Prof Art


Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s