foto lucrari – 3 – EXPOZITIA “LUMINA SI HAR” – Cotroceni – aprilie 2011

EXPOZITIILE ORGANIZATE DE GALERIA DE ARTA ELITE PROF ART POT FI ADMIRATE SI PE NOUL SITE AL GALERIEI:http://galeriaeliteprofart.com/

“LUMINA SI HAR”

 

Creștinismul este una din cele trei religii monoteiste contemporane, alături de iudaism și islam. Considerând împreună catolicii, protestanții și ortodocșii sub eticheta globală de “creștini”, religia acestora este actualmente la nivel mondial cea mai importantă din punct de vedere numeric. Islamul, cealaltă religie monoteistă derivată din tradiția religioasă iudaică, este a doua ca pondere numerică a adepților în lume.

Creștinismul îmbină tradiții din iudaism, pe care le îmbogățește cu mărturia Noului Testament. Ca moștenitor alături de islam și iudaismul contemporan al tradiției religioase orientale, creștinismul perpetuează până în ziua de astăzi credințe și mituri născute pe malurile Eufratului acum mai bine de 5000 de ani.

Ca orice monoteism, creștinismul a manifestat în bimilenara sa istorie o apreciabilă cantitate de intoleranță atât de tipică acestei forme speciale de religie.

Cuvântul “creștin” vine din limba latină populară, de la christianus, derivat de la Hristos, deoarece Iisus/Isus din Nazareth este considerat în religia creștină ca fiind Mesia și fiul lui Dumnezeu. Cuvântul “Hristos”, în limba greacă Χριστός Christós, “cel uns”, este traducerea din limba ebraică a cuvântului משיח Mașiah (arabă  Masīh).

Instituția specifică creștinismului este Biserica. Autoritatea doctrinală este Sfânta Scriptură sau Biblia, la care se adaugă, în ortodoxie și catolicism, tradiția Bisericii, iar pentru catolicism și Magisteriul bisericesc, reprezentat de autoritatea papei.

Creștinismul este religia acelora care mărturisesc credința în Iisus Hristos și purtător al unui mesaj universal de mântuire propovăduită de apostoli. Creștinismul, așadar, își are originea la ceea ce pentru credincioșii creștini reprezintă evenimentul și misterul lui Hristos (adică viața, cuvintele, pătimirea, moartea sa pe cruce, învierea sa din morți, înălțarea la cer și trimiterea Mângâietorului în ziua de Cincizecime).

Este cu totul falsă ideea că paştele a fost instaurat în timpul lui Isus Cristos. Isus ca toţi iudeii a sărbătorit paştele în fiecare an. Această sărbătoare era celebrată doar de evrei. Prima dată ea a fost celebrată în 1513 Î.Cr. La această dată a avut loc un eveniment deosebit atât pentru poporul Israel cât şi pentru întreaga lume. În acel timp evreii, urmaşii lui Avraam locuiau în Egipt şi nu aveau o ţară a lor. Mâna faraonului a început să-i apese din ce în ce mai mult până când au ajuns robii egiptenilor. Exod 3:9, Adevăratul Dumnezeu care a creat cerul şi pământul se descoperă lui Moise cu numele său adevărat şi prezice eliberarea israeliţilor. Ex 3:15,17. Vestea că măreţul Egipt a fost învins de Dumnezeul evreilor a şocat întreaga lume. Toate popoarele au fost cuprinse de o mare frică. Şi după sute de ani de la exod popoarele s-au temut de Dumnezeul lui Israel. 1 Samuel 4:7,8. Dumnezeu a poruncit ca această întâmplare să fie amintită anual doar de evrei prin celebrarea Paştelor. „Şi pomenirea acestei zile s-o păstraţi, şi s-o prăznuiţi printr-o sărbătoare în cinstea Domnului; s-o prăznuiţi ca o lege veşnică pentru urmaşii voştri.” Ex 12:14 Paştele trebuia celebrat la o dată exactă şi după nişte reguli exacte hotărâte de însuşi Creatorul, nu de oameni. Dacă nu ar fi respectat data şi regulile hotărâte, cu siguranţă că moartea ar fi venit şi peste evreii din Egipt.   De atunci şi până la moartea lui Isus Cristos paştele au trebuit celebrate la data de 14 Nisan (prima lună a evreilor). Această dată poate să cadă în luna martie sau aprilie. Isus, apostolii şi toţii credincioşii din vechime nu au practicat tradiţii şi obiceiuri precum: ouăle roşii, udatul fetelor, focurile de paşti, floriile… Ce spune Isus cu privire la datini? „Degeaba Mă cinstesc ei, dând învăţături care nu sunt decât nişte porunci omeneşti. Voi lăsaţi porunca lui Dumnezeu, şi ţineţi datina aşezată de oameni (…)”. El le-a mai zis: “Aţi desfiinţat frumos porunca lui Dumnezeu, ca să ţineţi datina voastră.” Marcu 7:7-9 Dumnezeu a poruncit această sărbătoare în vederea venirii adevăratei jertfe care poate aduce salvarea neamului omenesc, la care au sperat toţi credincioşii din vechime începând cu Abel. Deci prin moarte, Isus a încheiat şi a împlinit această sărbătoare profetică. Înţelegând că această zi de 14 Nisan este o zi de cinstire a minunatelor fapte a lui Dumnezeu iar sărbătoarea paştelor avea să ajungă la o împlinire completă prin Mesiah, mielul lui Dumnezeu; Isus Christos întemeie o altă sărbătoare ce avea să fie sărbătorită de urmaşii săi. Această sărbătoare este Cina Memorabilă, ce avea să fie sărbătorită în aceiasi zi de 14 Nisan.

„ Domnul a zis lui Moise şi lui Aaron în ţara Egiptului: ,,Luna aceasta va fi pentru voi cea dintîi lună; ea va fi pentru voi cea dintîi lună a anului. Vorbiţi întregei adunări a lui Israel, şi spuneţi-i: ,’n ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă. Dacă sînt prea puţini în casă pentru un miel, să-l ia cu vecinul lui cel mai de aproape, după numărul sufletelor; să faceţi socoteala cît poate mînca fiecare din mielul acesta. Să fie un miel fără cusur, de parte bărbătească, de un an; veţi putea să luaţi un miel sau un ied.  Să-l păstraţi pînă în ziua a patrusprezecea a lunii acesteia; şi toată adunarea lui Israel să-l junghie seara.  Să ia din sîngele lui, şi să ungă amîndoi stîlpii uşii şi pragul de sus al caselor unde îl vor mînca.  Carnea s’o mănînce chiar în noaptea aceea, friptă la foc; şi anume s’o mănînce cu azimi şi cu verdeţuri amare.  Să nu-l mîncaţi crud sau fiert în apă; ci să fie fript la foc: atît capul, cît şi picioarele şi măruntaiele.  Să nu lăsaţi nimic din el pînă a doua zi dimineaţa; şi, dacă va rămînea ceva din el pe a doua zi dimineaţa, să-l ardeţi în foc. Cînd îl veţi mînca, să aveţi mijlocul încins, încălţămintele în picioare, şi toiagul în mînă; şi să-l mîncaţi în grabă; căci sînt Paştele Domnului  ‘n noaptea aceea, Eu voi trece prin ţara Egiptului, şi voi lovi pe toţi întîii-născuţi din ţara Egiptului, dela oameni pînă la dobitoace; şi voi face judecată împrotiva tuturor zeilor Egiptului; Eu, Domnul.  Sîngele vă va sluji ca semn pe casele unde veţi fi. Eu voi vedea sîngele, şi voi trece pe lîngă voi, aşa că nu vă va nimici nici o urgie, atunci cînd voi lovi ţara Egiptului. Şi pomenirea acestei zile s’o păstraţi, şi s’o prăznuiţi printr’o sărbătoare în cinstea Domnului; s’o prăznuiţi ca o lege vecinică pentru urmaşii voştri”.

Moise a chemat pe toţi bătrînii lui Israel, şi le-a zis: ,,Duceţi-vă de luaţi un miel pentru familiile voastre, şi junghiaţi Paştele. Să luaţi apoi un mănunchi de isop, să-l muiaţi în sîngele din strachină, şi să ungeţi pragul de sus şi cei doi stîlpi ai uşii cu sîngele din strachină. Nimeni din voi să nu iasă din casă pînă dimineaţa.  Cînd va trece Domnul ca să lovească Egiptul, şi va vedea sîngele pe pragul de sus şi pe cei doi stîlpi ai uşii, Domnul va trece pe lîngă uşă, şi nu va îngădui Nimicitorului să intre în casele voastre ca să vă lovească. Să păziţi lucrul acesta ca o lege pentru voi şi pentru copiii voştri în veac. Cînd veţi intra în ţara, pe care v’o va da Domnul, după făgăduinţa Lui, să ţineţi acest obicei sfînt .  Şi cînd vă vor întreba copiii voştri: ,Ce însemnează obiceiul acesta?` să răspundeţi: ,Este jertfa de Paşte în cinstea Domnului, care a trecut pe lîngă casele copiilor lui Israel în Egipt, cînd a lovit Egiptul, şi ne-a scăpat casele noastre.“ Poporul s’a plecat, şi s’a închinat pînă la pămînt. Şi copiii lui Israel au plecat, şi au făcut cum poruncise Domnul lui Moise şi lui Aaron; aşa au făcut.”

Semnificatia Pastelui este legata de Pastele evreiesc si Exodul din Egipt mentionate in Vechiul Testament prin Cina cea de Taina si crucificarea care au dus la reinviere. Conform celor spuse in Noul Testament, Iisus este cel care a dat o noua insemnatate Pastelui evreiesc. Odata cu Cina cea de Taina si cu pregatirea apostolilor pentru moartea lui Iisus s-a schimbat si semnificatia cinei pastorale efectuate in timpul Pastelui evreiesc. Prin bucata de paine si cupa cu vin, Iisus si-a dat trupul si sangele discipolilor sai.

Toata lumea stie ca in fiecare primavara se sarbatoreste Pastele si exista un motiv religios de sarbatoare, fast si voie buna. In spatele acestei festivitati insa se ascund fundamente religioase majore. Conform Noului Testament, Pastele sarbatoreste Invierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, acest eveniment aflandu-se la baza intregului curent crestin religios. Prin invierea Sa, Iisus a aratat ca este intr-adevar Fiul lui Dumnezeu si aceasta a devenit dovada judecarii lumii de catre Dumnezeu in dreptate. Prin Invierea lui Isus, Dumnezeu le-a dat oamenilor puterea unei noi nasteri in speranta prin reinvierea lui Hristos din morti. Prin credinta in lucrarea lui Dumnezeu, crestinii reinvie impreuna cu Hristos pentru a putea sa duca o noua viata mai buna.

Dupa 40 de zile de post, rugaciune si penitenta, oamenii sarbatoresc din nou, semnificatia Pastelui fiind atat una de ordin moral cat si una religioasa. In ultima saptamana a postului, Saptamana Patimilor, sunt comemorate chinurile lui Iisus, crucificarea si moartea sa. Pastele este sarbatorit de fiecare data duminica, masuratorile dupa care se stabileste data exacta a fiecarui Paste fiind unele clare. In Primul Consiliu de la Niceea din 325 s-a stabilit ca Pastele va avea loc in fiecare an in prima duminica dupa prima luna plina ce urmeaza echinoctiului de primavara.

Iisus are rolul sau in semnificatia Pastelui. El este vazut ca si mielul pascal, el fiind crucificat in acelasi timp in care mieii erau sacrificati in templele evreiesti. Astfel, el a devenit o binecuvantare pentru credinciosii sai, sacrificandu-se pentru binele acestora si pentru iertarea pacatelor lor. Odata cu reinvierea sa, crestinii sarbatoresc inceperea unui nou an liturgic, agrar  si sufletesc. Crestinii tin cel mai lung post al anului, cel de 40 de zile, pentru a se curata de pacatele trupesti si de cele sufletesti, pentru a se ruga la cele sfinte si pentru a comemora moartea, sacrificiul si mai apoi invierea Mantuitorului Iisus Hristos. Pastele crestin este una din cele mai asteptate si iubite sarbatori ale crestinilor de pretutindeni.

Expozitia “LUMINA SI HAR” vernisata in apropierea sarbatorilor pascale,  in data de 13 aprilie 2011, este modul in care Galeria de Arta Elite Prof Art intelege sa sarbatoreasca acest eveniment.

Această a treia  expoziţie dedicata sarbatorilor pascale, îşi propune să reflecte preocupările artiştilor la momentul prezent: fie că interesele estetice ale acestora se îndreaptă spre figurativ ori abstract, fie că se mizează exclusiv pe expresivitatea cromatică sau dimpotrivă pe cea a ductului, fie că gestul este unul dezinvolt ori supus unor rigori aproape matematice. Nota comună a lucrărilor expuse este dată în acest caz de tema biblica, în înţelesul său larg, de sărbătoare  şi de eliberare în faţa frumuseţii naturii si vieţii

Galeria Elite Prof Art reuneste intr-un singur spatiu mai multe genuri – icoane pe lemn si sticla, pictura , sculptura si grafica.

Expoziţia ne aduce în atenţie in primul rand icoane precum si lucrari religioase de mare valoare, de la icoane pictate in ulei pe panza sau lemn, sticla sau piele.

Icoana, a fost si este pentru crestinism, reprezentarea a ceva ce exista.  In crestinism, reprezentarea lui Dumnezeu in formele artei iconografice a devenit posibila datorita faptului istoric al intruparii. Astfel sfintele icoane reprezentind pe Mantuitorul ,au la baza intruparea Fiului lui Dumnezeu.

“Dumnezeu s-a aratat in trup …” (I Timotei 3, 16), si daca S-a aratat in trup, poate fi reprezentat.Diferenta esentiala intre un IDOL -εδωλον(combatut de Biserica ) si o ICOANA -εκν , este aceea ca IDOLUL este reprezentarea a ceva ce nu exista cu adevarat, este produsul imaginatiei, in timp ce ICOANA este reprezentarea a ceva ce exista.

Icoana reprezentind pe Mantuitorul Iisus Hristos este o marturie a faptului ca Fiul lui Dumnezeu s-a intrupat cu adevarat.Este adevarat ca “pe Dumnezeu nimeni nu L-a vazut vreodata” (Ioan 1, 18), dar asa cum explica in continuare Cuvintele Sfintei Scripturi: “Fiul cel Unul-Nascut, care este in sanul Tatalui acela L-a facut cunoscut“.(Ioan I, 18). Pe Dumnezeu-Tatal L-a facut cunoscut Fiul Sau prin intruparea Sa.

Exista icoane, cruci si simboluri din primele veacuri crestine, aflate în catacombe, unde primii crestini se ascundeau si traiau din cauza persecuþiilor si unde îsi practicau credinta si convingerile religioase. În catacombele Romei existã icoane vechi ale Mântuitorului si imagini ale Sfintei Cruci.

Cuvantul “icoana” vine din grecescul eikon care semnifica un portret, dar nu un portret al laturii fizice, ci al celei trancedentale, destinat sa comunice spiritului, intr-o redare nu a materiei, ci a continutului care se gaseste dincolo de faptura fizica.

Tehnica iconografiei este complexă şi specifică, treptele pictării icoanei au fost elaborate în vechime şi prin tradiţie, se transmit iconarilor din generaţie în generaţie. Lucrul asupra icoanei se împarte în patru etape de bază: alegerea suportului, aplicarea grundului, pictura şi consolidarea ei. Fiecare icoană este deci formată din patru părţi principale, adică straturi.

-Icoane pe lemn -pictorii din vechime pastrau cu grija desenele icoanelor lor pentru a le folosi ca model pentru lucrarile viitoare. Aceste colectii de desene se numeau in Rusia podlinnik – manuale de desene originale, deoarece subiectele stabilite prin traditie erau interpretate. Cele mai vechi dateaza din secolul al XVII-lea. In Imperiul Bizantin, ele existau probabil deja in secolul al IX-lea sub numele de erminii ( din grecescul hermeneia = interpretare). Modelele s-au dezvoltat plecandu-se de la Sinaxar, in care se gasesc descrierile detaliate ale sfintilor si ale vietilor lor. Apoi, prin diverse metode, modelele sunt transpuse pe lemn. Tehnica s-a pastrat fiind folosita si astazi de artistii iconografi.

Expozitia cuprinde astfel lucrari de iconografie pe lemn ale unor artisti ca Nicolae Hilohi, Racauti, Florentina Hristudor Hilohi, Ion Lazar.

-Icoane pe sticla – O definitie a icoanei pe sticla spune ca aceasta se lucreaza dupa model (izvor).

Fara a da prea mare importanta proportiilor anatomice, dar echilibrate cromatic, modelele in circulatie dupa care se lucreaza au o vechime de 200-300 de ani.

 Exista cateva caracteristici tipice unei icoane pe sticala; se deseneaza un personaj sau mai multe, restul spatiului se picteaza cu chenare de flori, chenare de sfoara rasucita (Nicula) steluta de Fagaras (Tara Oltului), Brasov (Scheii Brasovului). In Moldova icoanele sunt impodobite cu flori mai mari decat oamenii. Pe icoanele pe sticla nu se semneaza pentru ca nu sunt originale. Scrisul este chirilic, dar fiind realizat de oamenii de analfabeti (nu toti ucenicii mesterilor stiau sa scrie) s-a denaturant in timp si nu intotdeauna se intelege numele sfantului sau al scenei reprezentate.

Acest gen de icoana este reprezentat in expozitie de lucrarile Florentinei Hristudor Hilohi.

-Vitraliul  – este tehnica de pictura obtinuta din imbinarea unor bucati de geamuri diferit colorate. Vitraliul a inceput sa fie folosit cand tehnica mozaicului era in declin. In Apus, ferestrele in vitraliu vor excela in complexitate in perioada gotica, in acea perioada bisericile gotice erau foarte impunatoare si inalte, de aceea era nevoie de mai multa lumina. Ferestrele s-au marit, spatiul dintre geamuri s-a micsorat, peretii nu mai erau pictati si astfel s-a recurs la vitraliu, singurul mijloc prin care s-ar fi putut da culoare interiorului bisericii. Tehnica este una grea, caci necesita unelte si cuptoare speciale pentru prelucrarea sticlei. Colorarea acesteia se face cu oxizi metalici rezistenti la temperaturi inalte de 1200 grade C. Pentru realizarea unui vitraliu se face pentru inceput un desen cat mai simplu, impartit in zone colorate. Apoi se face acelasi desen pe un carton care se decupeaza dupa fiecare zona colorata. Bucatile de carton se lipesc de sticla colorata potrivit culorii respective. Apoi se taie sticla la dimensiune si se reface mozaicul acum din sticla, lipind cu sine subtiri de plumb bucatile intre ele. Intr-o biserica ortodoxa pictata se pot monta vitralii, cu conditia sa fie mai simple, pentru a nu incarca prea mult spatiul interior, sau ca sa nu concureze cu peretele deja pictat.

Genul vitraliului este reprezentat de Alexandru Barbaric.

Alaturi de icoane, expozitia Expozitia cuprinde si lucrari sa le numim “laice”de pictura si sculptura realizate prin tehnici diferite, de la pictură în ulei pe pânză,  lemn , sticla si piele, la sculptură în lemn ori bronz, de la acuarelă  si  gravură, la artă naivă şi sticlărie.

Petre Ghergu, artist plastic proaspat iesit de pe bancile facultatii ne propune cateva lucrari de grafica specifica icoanelor, deosebit de interesante. Aduce in expozitie doua lucrari executate in creion pe pergament, lucrari care reprezinta una dintre etapele intermediare de realizare a unei picture murale.

Alaturi de artistii mentionati, expun nume de valoare ale artei romanesti contemporane. Putem mention ape Traian Bradean, care, la o varsta remarcabila ne propune o lucrare care aduce ca tehnica si aspect atat cu portretul cat si cu icoana. Deasemenea, doua picturi in ulei pe panza, compozitii de flori si icoane.

George Paul Mihail ne incanta cu o biserica realizata in tehnica pastelului. Elena Mihail ne zugraveste in culori calde o biserica din Muzeul Satului.  Filip Anton Mihail revine in lucrarile sale la tema icoanelor. Nicolae Savopol si Mircea Gotia sunt prezenti cu peisaje realizate in ulei pe panza sau acril pe panza, alaturi de Ana Ilfoveanu. Radu Gheorghian vine cu o lucrare peisagistica in plein air. Cozmin Movila, Luminita Ciupitu, Gabriela Ricsan, Arina Gheorghita, Virgil Cojocaru, Ioan Oratie sunt inca cativa din artistii care cu operele lor au contribuit la realizarea acestei expozitii.

Alaturi de tanarul Petre Ghergu cu lucrarile sale de iconografie,  tinerii Andreea Dosinescu, Lavinia Eftimie, Andreea Olteanu, Cosmin Matei, Mircea Caracas si Roxana Troaca inca studenti  sau proaspat absolventi ai Universitatii de Arte Plastice ne propun lucrari tematice infatisand chipuri de calugari, aripi de inger sau flori in diferite ipostaze, machete si altele.

Arta sticlei este reprezentata de Mihai Topescu cu cateva lucrari, ceramica este adusa de Ioana Stepanov, vitraliul de Alexandru Barbaric.

Sculptura incununeaza operele de arta  aflate pe simezele galeriei prin lucrari tematice executate in marmura, gresie, piatra sau lemn. Expun artisti consacrati precum Alexandru Grosu sau Mihai Boroiu.   

 Desigur, dincolo de tehnici, viziunile artiştilor constituie miza cea mai importantă a expoziţiei. Felul în care aceştia înţeleg să se raporteze la real şi la imaginar constituie cu adevărat provocarea ce le este propusă privitorilor.

Expunerea se face intr-un cadru care permite punerea in valoare a lucrarilor,  atat individual cat si in ansamblu, prin asigurarea unui confort si a unei ambiante puse la dispozitia artistilor  de designerii  profesionisti ai galeriei cu sprijinul unor specialisti si critici de arta de mare valoare.    

 

 

Adrian Pandelescu

Director

Galeria de Arta Elite Prof Art


Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s